Capitolul 8 Partea 2

Jason povesteste:

Era ciudat s-o intreb asa ceva, dar aveam nevoie, amandoi, de somn. Si mai ciudat este faptul ca acest somn fara vise se datoreaza prezentei ei langa mine.

Am plecat dupa masina cu gandul ca ar trebui sa-l sun pe Josh. Defapt nu-l sun, ma duc direct acasa la el imediat ce fac un dus si ma schimb.

Am parcat masina in locul obisnuit si am intrat in cladire plictisit, ca de obicei. Am luat liftul si doream sa fiu cat mai repede la mine in camera, insa cand imi cautam cheile de la apartament a iesit Josh din apartamentul de alaturi. Stai putin? Josh?! Ce cauta Josh in apartamentul familiei Williams?

-Buna, Josh! Am spus cand s-a intors si m-a observat.

-Salut! A spus el cu un zambet idiot pe fata.

-Ce faci? Am intrebat curios.

-Aaa…te referi la ce am facut acolo? Intreba aratand spre apartamentul vecin.

-Da. Exact acolo. Am spus amuzandu-ma pe seama lui.

-Poi…aaa…incerca el sa gaseasca o explicatie.

Am gasit in sfarsit cheile si am descuiat usa si l-am poftit inauntru.

Ma urma pana la mine in camera si se aseza pe canapeaua mea neagra din piele.

-Ce repede te misti. Am spus ironic in timp ce ma asezam pe scaunul de la birou.

-Mi s-a mai spus. Si-a dat el ochii peste cap.

-Serios? De catre cine? Am intrebat curios.

-De catre Jordin. Mi-a spus folosind exact ironia pe care o folosesti tu acum.

I-am aruncat o privire cu subinteles, iar el a spus:

-Nu, nu m-am culcat cu ea. Defapt am dormit cu ea, dar n-am facut ce crezi tu ca am facut.

-Si atunci?

-Ne-am sarutat, dar la cat de beti am fost am adormit.

Am inceput sa rad. Ce pampalai. Ma gandeam la ce vom face eu si Jordin deseara, iar el, care a fost atat de aproape, a dat-o-n bara. Nu ca eu as vrea sa ma culc cu Jordin.

-Ti-e foame? Am intrebat deoarece eu eram lihnit.

-Nu. Am mancat impreuna cu Nelly…si cu Jordin.

-Aha. Interesant. Si a fost bun? Am intrebat tot ironic.

“Nu esti singurul care mananca ce gateste ea. Sau ma rog, eu mananc prajituri, el micul dejun.” Am completat in gand.

-Foarte. A spus Josh.

Dupa ce a plecat Josh am facut un dus. Ma tot gandeam la noaptea pe care o voi petrece cu Jordin. Va fi ciudat. Nici macar nu am pijamale deoarece nu dorm foarte des ca sa am nevoie de ele, dar nu cred ca ele vor fi o problema.

Mama veni acasa dupa vreo o ora si m-a gasit stand singur la masa din bucatarie fumand.

-De cate ori ti-am spus sa nu mai fumezi in casa? A intrebat aruncandu-si cheile pe dulap.

-Scuze. Am spus in timp ce am stins tigara si am deschis geamul.

-Ce faci deseara? A intrebat dupa cateva momente in care aranjase prin dulapuri cumparaturile.

-Nimic. Stau acasa. De ce? am intrebat curios.

-Pentru ca m-am intalnit cu Angelina si mi-a spus sa-ti spun sa o cauti daca vrei sa iesi cu ea.

-Nici nu ma gandesc. Am spus clatinand din cap.

-De ce? Este o fata asa draguta.

-Mai bine spus asa o prefacuta.

-Cum vrei. A spus indiferenta. Dar sa stii ca nu te ajuta cu nimic daca stai inchis toata ziua in camera ta.

M-am ridicat nervos si m-am dus in camera mea. Stiu ce crede ea, dar in seara asta am “planuri”, dar mai este mult pana la 10 si simt ca-mi pierd rabdarea asa ca mi-am luat caietul cu schite si iPod-ul si m-am asezat pe canapea. Am ales s-o desenez asa cum a aratat dupa somnul din seara precedenta.

In timp ce schitam ma tot gandeam la diferite chestii in special la ea, dar ma deranja faptul ca nu puteam sa spunem nimanui despre ce facem impreuna fiindca ar crede total altceva. Noi doi nu suntem tocmai cei mai normali adolescenti, iar apropierea mea de ea ar duce la zvonuri si alt chestii pentru care nu sunt de loc pregatit.

Si sa nu uitam ca daca m-ar prinde Nelly impreuna cu Jordin mi-ar rani pretioasele “bijuterii” la cat este de nebuna. Nu stiu ce a vazut Josh la ea.

Desenul iesi perfect. Nu prea stiu sigur daca imi place sau nu Jordin, dar stiu sigur ca imi este o prietena buna. Am alocat majoritatea spatiului din caiet desenelor cu ea. Pe langa ea i-am mai desenat, ocazional, pe mama si pe tata asa cum mi-I amintesc in ziua in care au fost omoarati.

Imi pare rau ca o intristez pe Hayley cu fazele astea ale mele, dar uneori nu prea am de ales. N-am sa ies niciodata cu Angelina si cu nici o alta taratura din scoala.

Oriunde mi-ar fugi gandul se intoarce inevitabil spre Jordin. Imi ocupa majoritatea gandurilor. Nu ca ar fi o chestie rea. Asa mai scap si eu de grijile pe care mi le faceam de obicei, cele in care cautam noi metode de a ma tine treaz. Si, oricum, imi place sa ma gandesc la ea. Nu este o persoana rea si nici una prea vorbareata, dar stiu ca este speciala. Este ca si mine. Ciudata, dar ciudata intr-un fel aparte. A suferit de doua ori mai mult decat mine si o inteleg daca nu are chef sa-mi zica nimic.

Sa vedem ce se va intampla curand.