Capitolul 2 Partea 2

Jason povesteste:

Stateam pe scaunul de la birou cu caietul de schite in fata. Eram megaobosit si abia daca mai tineam ochii deschisi, dar stiam ca daca am sa adorm voi visa din nou si nu prea imi permiteam sa adorm.

Mi-am luat iPod-ul si am dat muzica la volumul maxim. Zgomotul care venea din casti imi bombarda creierul si ma tinea, oarecum, treaz. Aceasta metoda nu functiona foarte mult deoarece cand playlist-ul se termina eu am adormit cu capul pe birou.

Imediat visul incepu. I-am vazut din nou pe ai mei cum au fost impuscati cu cruzime in banca din care trebuiau sa scoata bani pentru vacanta noastra la malul oceanului. N-au apucat sa faca nimic deoarece, impotrivindu-se jafului, tata si mama au fost impuscati de cei doi talhari. Eu aveam doar 7 ani, iar de frica m-am ascuns sub biroul cel mai indepartat de ei. Am stat acolo ingrozit 2 ore pana cand un ofiter amabil m-a gasit si m-a scos de acolo avand grija sa nu-mi vad parintii.

Dupa incident am stat 6 luni intr-un orfelinat. Nu ma simteam bine, nu mancam si nu dormeam. Primeam consiliere psihologica in fiecare zi, dar fara vreun rezultat. Norocul mi-a suras atunci cand Hayley si Joe au venit sa infieze inca un copil. Hayley m-a vazut in coltul, la geam unde stateam neclintit si priveam trecatorii. A venit la mine si m-a intrebat cum ma cheama apoi m-au luat acasa. M-am simtit bine acolo 2 ani pana cand Mike, atunci in varsta de 15 ani, ma tot freca la cap. De atunci au trecut 8 ani, dar nici acum nu pot sa dorm calumea.

M-am trezit ingrozit cu siroaie de lacrimi curgandu-mi pe obraji. Plangeam de dor mai mult decat de durere. Incercam sa nu tip ca sa nu trezesc pe nimeni.

Mi-am luat haina si am iesit in orasul aglomerat. Am decis sa nu folosesc masina asa ca am luat-o pe jos inspre parc. In foisorul acela de langa lac stau in fiecare noapte privind apa linistita si ascultand orasul aglomerat.

Cu caietul de schite si iPod-ul cu mine imi ocupam fiecare minut fara sa ma gandesc o secunda la ceace am visat. Era linistitor sa stau singur si sa meditez. Noapte este intradevar un sfestnic bun.

Maine o alta zi plictisitoare la liceu. Este amuzant sa-mi privesc colegii cum ma evita, in afara de Josh, bineinteles.