Capitolul 3 Partea 1

Capitolul 3


Jordin povesteste:

-Ce ai pe tine? Intreba Nelly uitandu-se urat la mine.

-Haine. Am raspuns nestiind sigur ce vrea sa zica.

-Nu la asta ma refeream. Nu-mi spune ca in prima zi la liceul nostru vei merge cu hanorac negru cu gluga si blugi.

-Nu-mi place sa ies in evident. Am spus eu incercand sa scap de discutia asta.

-Cum vrei. Dar sa stii ca am niste haine perfecte pentru tine. Spuse Nelly incercand sa para nepasatoare.

-Cred ca am sa ma limitez la hainele mele.

-Cum vrei. Spuse ea iesind din camera.



Inainte sa ajungem in parcarea scolii mi-am pus gluga in cap si mi-am lasat capul in jos cat sa nu mi se vada fata. M-a ajutat si parul ciocolatiu care era ca o patura densa si intunecata.

-Ce faci? Ma intreba Nelly virand la stanga.

-Ma ascund.

-De ce? intreba ea curioasa.

-Ti-am mai spus si dimineata. Nu vreau sa ies in evidenta.

-Esti ciudata.

-Mda. Multumesc de compliment! Am spus eu sarcastic.

-Nu asta doream sa intelegi. Spuse ea incercand sa se scuze (cam ciudat mod).

-Dar ce ai vrut sa spui atunci?

-Nu pot sa spun ca te inteleg pentru ca nu o fac, dart e rog sa fi mai vesela.

-Am sa incerc.

-Multumesc! Spuse punandu-si mana calda pe mana mea foarte rece.



A parcat langa un BMW negru. Dupa o clipa mi-am dat si eu seama ca este masina lui Jason, baiatul de vizavi.

Nelly se uita insistent la baiatul care sta pe locul pasagerului. Era un baiat simpatic si dragut, dar nu-mi dadeam seama cine este.

-Cine e? am intrebat curioasa.

-Josh. Spuse ea topindu-se.

-Am inteles. Am spus in timp ce ieseam din masina.

Rezemat de capota era Jason. Se uita la mine foarte ciudat apoi se intoarse sa-I bata lui Josh in geam.



Impreuna cu Nelly am luat-o spre clasa din care voi face si eu parte in urmatorul an.

-Am observant ca te-ai strambat catre Jason. Am spus eu incercand sa nu fiu foarte tacuta chiar daca aveam glug ape cap si capul jos.

-Mda. O fac de fiecare data ca sa nu uite ca mi-a lovit masina anul trecut.

-Si atunci de ce mai parchezi langa el?

-Pentru Josh. Spuse ea incepand sa viseze.

-Aha. Nu mai aveam nevoie de explicatii.

Sala de clasa era mare si plina de adolescenti necunoscuti.

-Buna! Eu sunt Stephanie. Spuse o blodina intinzand mana.

-Buna! Am spus aproape sotit. Eu sunt Jordin. Am evitat insa sa intend mana.

Ea isi retrase mana si ma lua la intrebari. Am mai facut cunostinta cu multi prieteni de-ai lui Nelly. Erau de treaba, dar nu eram in stare sa ii ating.



-Ce are Jordin. De ce nu atinge pe nimeni? A intrebat-o soptit Joanne, o fata roscata si foarte simpatico.

-Mama ei a fost ucisa si din cauza fostului ei tata vitreg nu suporta atingerea unui strain. Sopti inapoi Nelly.

-Am inteles. Spuse Joanne evitand sa de-a ochi in ochi cu mine.

In cantina, la o masa dintr-un colt intunecat statea Jason impreuna cu Josh. Josh povestea cu un entuziasm vizibil, dar Jason nici macar nu aproba din cap. Era foarte ignorant.



Mi-am scos cutia neagra cu prajituri si am pus-o pe masa apoi am inceput sa scotocesc dupa cartea pe care o citeam si o rasciteam (cadou de la mama). Dupa ce am gasit-o am deschis-o, m-am lasat pe spatarul scaunului si am inceput sa savurez cate o prajitura in timp ce citeam. Am ridicat privirea o data si am constatat ca un baiat blond se uita insistent la mine de pe cealalta parte a mesei.

-Pot sa iau si eu una? Intreba incercand sa para fermecator.

-Si tu esti? Am intrebat eu indiferenta.

-Sunt Chester. Spuse el intinzand mana peste masa.

-Ea nu da mana. Spuse Nelly.

-Ok. Spuse el retragandu-si mana. Dar imi dai o prajitura, nu?

-Nu. Am raspuns enervata.

-Te rog! Ma ruga el punandu-si mainile pe umerii mei.

Eu m-am blocat, iar Nelly se holba la el la fel cum facea toata lumea de la masa.

N-am rezistat si m-am ridicat privindu-l in ochi apoi am spus printre dinti cu furie:

-Nimeni nu ma atinge! Apoi mi-am luat geanta si am iesit la pas grabit in curte.

Nelly venise dupa mine si imi spuse:

-N-a stiut.

-Stiu, dar asta sunt eu.

Ma lua in brate lasand lacrimile mele sa-I pateze bluza pretioasa.