Capitolul 20 Partea 1

Capitolul 20


Jordin povesteste:

De dimineata m-am trezit cu o durere de cap chiar daca am dormit foarte bine. Este data de 3 decembrie. Ziua mea de nastere. Fac oficial 17 ani. Dar nu ma simt bine deloc. Nu am chef sa vina Nelly cu o gramada de haine nefolositoare, iar Taylor si tata sa-mi spuna “La multi ani” si sa ma sarute pe frunte. Nu vreau sa inaintez in varsta. Vreau sa ramana totul asa cum este acum. Dar nu se poate. Sper sa nu afle toata scoala ca e ziua mea. Nelly a promis.

Jason si-a luat mana de pe talia mea pentru a opri ceasul. Sper ca nu stie. Nu are de unde. A aprins becul si m-am privit o secunda foarte lunga apoi mi-a dat o suvita de par de pe gat si m-a sarutat tadru. Mi-a facut sangele sa-mi circule cu viteza prin vene si artere, iar fata mea ardea de placere. A fost un moment scurt, dar placut. Foarte placut.

M-am dat jos din pat si m-am indreptat spre baie. Dupa ce am inchis usa m-am privit atenta in oglinda si mi-am zis: “De ce naiba ma place? Nu sunt doar o fata cu probleme.” M-am spalat pe fata si pe dinti si mi-am netezit parul. Arata oribil oricum.

Am iesit din baie cu un fel de grimasa pe fata pentru ca atunci cand mi-a zarit fata, Jason si-a preschimbat surasul intr-o linie aspra. Am ridicat mana si am dat la o parte aerul in semn de “nu am nimic” si am scotocit prin ruxac dupa cutia lui de prajituri. Mi-am luat hanoracul si mi-am luat ghiozdanul de pe jos apoi m-am dus langa noptiera si am asezat cu grija cutia de prajituri. Toate astea sub privirea lui Jason. Inainte sa iau mana de pe prajituri m-a sarutat si mi-a soptit la ureche “La multi ani!”.

Am incremenit. De unde stia? Doamne. Mai mult ca sigur de la Josh. Rahat. Scuze.

Mi-a zambit si mi-a dat drumul la mana. M-am impleticit confuza pana la fereastra si inainte sa ies am aruncat o ultima privire. Jason era preocupat cu cutia cu prajituri.



Aerul de decembrie imi patrunse pana in maduva oaselor. Era rece si cerul era intunecat. Tipic zilei mele de nastere.

Am intrat in bucatarie si mi-am aruncat ruxacul pe jos langa dulap. Am aprins becul si m-am dus sa-mi schimb blugii. Nelly dormea linistita fara sa fi sesizat ca am fost plecata. Nimeni nu era treaz. Doar eu.

Am scos cu grija din sertar unica pereche de blugi gri si m-am inchis in baie cu ei. I-am privit ciudat si i-am imbracat aruncad perechea neagra in cosul cu rufe pentru spalat. M-am pieptanat si mi-am legat parul cu o funda cu buline dintre cele ale lui Nelly. Aratam ciudat….de bine. In loc de hanoracul negru plictisitor am luat un pulover negru mai larg si mi-am scos din dulap geaca de piele neagra pe care nu am mai purtat-o de un car de ani. O port doar cand am ceva mai special planuit. Azi vreau sa ma simt bine. Doar e ziua mea, nu?

Incet, incet se trezi si lumea. Intai a venit tata care m-a gasit in bucatarie si care m-a sarutat pe frunte spunandu-mi urarea de rigoare. Taylor a venit catre mine cu un zambet urias pe fata si m-a imbratisat lasandu-ma fara aer apoi a tipat de bucurie un “La multi ani!” chinuit de niste lacrimi. Nelly m-a privit analizandu-ma si m-a imbratisat zambind urandu-mi toate cele bune. Le-am multumit si am varsat o lacrima in semn de recunostinta. Imi iubeam familia ciudat de fericita.



Inainte sa pornim spre scoala mi s-a dat cadoul. Un telefon negru lucios cu touch screen. Dupa ce am deschis cutia era sa pic din picioare. Din intamplare am vazut intr-o zi reclama cu acel nou model de telefon si am spus ca ar fi frumos sa am si eu unul. Si uite ca am. E grozav. I-am imbratisat pe toti si am zbughit-o pe usa afara dupa Nelly.

In masina Nelly mi-a spus ca a fost ideea ei si ca nu mi-a cumparat nici o haina. Asa ca sa stau linistita. Am zambit si i-am multumit. Nu a trecut mult pana mi-a laudat tinuta:

-Iti sta asa bine. Nu inteleg de ce nu umbli mai des imbracata asa.

-Nici eu. Dar multumesc.

-Aia e funda mea?

Am ras si i-am comfirmat.



La scoala nimeni nu stia. Si era perfect. Nu-mi lipsea o gramada de lume care sa tipe dupa mine “La multi ani!”. Am traversat parcarea imediat ce i-am zambit usor lui Jason si i-am aruncat o privire uracioasa si haioasa lui Josh care a ridicat mainile in semn de “nu stiu despre ce vorbesti”, dar stia foarte bine.

Orele au trecut repede si nu multa lume a trecut pe langa mine fara sa-mi laude tinuta. Incepe-am sa ma simt mult mai bine fara hanorac. Mi-am placea sa scap de el.

La pranz mi-am mancat prajiturile povestind din cand in cand cu Stephanie sau cu Joanne. Ziua a trecut repede si placut fara incidente. O zi silentioasa de nastere.



Acasa mi-am petrecut restul zilei cu familia. Am jucat monopoly si am mancat tort. Da, Taylor a facut un tort mic de ciocolata cu capsuni cat eu am fost plecata. A fost delicios. Am ras si am testat noul meu telefon. O zi grozava. Insa eu asteptam cu nerabdare sa se faca ora 10 sa pot sa ma strecor in camera lui Jason. Inca putin.

Pe la ora 6 am fost anuntata ca voi fi scoasa la cina in oras si ca ar trebui sa ma pregatesc. Le-am zis ca nu e nevoie, dar ei au insistat si fiind 3 am acceptat.

Mi-am luat blugii si puloverul, iar Nelly mi-a facut din nou buclele acelea superbe. Ne-am dus cu masina lui tata pentru ca era mai sobra si mai spatioasa decat cea a lui Nelly sau a lui Taylor.

Am cinat la un restaurant cu un nume greu de pronuntat si foarte rafinat. Toti clientii erau oameni bine imbracati si cu nasul pe sus, dar nu m-a deranjat.

Cum spune-am. O zi de nastere perfecta pentru o persoana retrasa ca si mine.

Insa eu tot mai vreau sa ma aflu in camera lui Jason.

Capitolul 19 Partea 2

Jason povesteste:

In momentul in care s-a ridicat si s-a indreptat spre baie am ramas langa pat cateva minute uitandu-ma in gol si gandindu-ma la Jordin ca la o posibila iubita. Mintea mea subreda n-a putut sa proceseze aceste imagini deoarece inca nu-mi venea sa cred ca ea doarme cu mine noapte de noapte si ne ajutam reciproc invingand prin atingere toate cosmarurile posibile. Nu-mi vine sa cred ca imi lasa in fiecare dimineata cate o cutie neagra de prajituri delicioase. E ca un vis frumos si ma astept sa se termine urat din clipa in clipa. Dar totul este real si am sa incerc cat de mult pot sa nu distrug tot ce am realizat impreuna. Stiu ca suna maret, dar am realizat impreuna lucruri pe care nici unul din noi nu a crezut ca o sa le mai faca vreodata fara dificultati. De exemplu dormitul.

Mi-am revenit la realitate in momentul in care Jordin a iesit din baie si si-a recuperate hanoracul de pe canapea cu o grimasa, iar apoi mi-a lasat pe noptiera obisnuita cutie cu prajituri si s-a indreptat spre geam. M-am ridicat si am prins-o de incheietura intorcand-o cu fata spre mine. Mi-am apasat buzele pe ale ei facandu-mi sangele sa circule mai repede inca o data in ultimele ore. Imediat dup ace mi-am dezlipit buzele de ale ei a tasnit afara pe geam in aerul inghetat, iar eu am inchis fereastra in urma ei zambind.



Ziua de duminica pentru mine a fost foarte plictisitoare si goala. Neavand ce sa fac mi-am pierdut vreo 2 ore schitand zambetul timid a lui Jordin din fiecare seara in care apare pe geam. Am vrut sa iasa perfect. Si a iesit.

Am iesit in bucatarie si am dat de mama si de tata povestind si razand pe o tema numai de ei stiuta. Se simteau bine ca intotdeauna. De cand i-am cunoscut nu i-am vazut certandu-se vreodata.

-Buna! I-am salutat aruncandu-mi mana stanga prin aer in semn de salut. De ce radeti?

-Buna scumpule! A spus mama luand un biscuite maroniu de pe o farfurie din fata ei. Cum esti?

-Bine. De ce? Am intrebat confuz in timp ce ma asezam pe un scaun langa ea.

-N-ai iesit din camera sa iei micul dejun si ma gande-am ca esti suparat.

-Ah, nu. Am desenat.

-Serios? Pot sa vad si eu? A intrebat ea curioasa.

-N-n-nu prea…vreau…sti? Am inceput sa ma balbai.

-Stai linistit. Daca nu vrei nu ma deranjeaza.

Am rasuflat usurat si i-am lasat sa-si continue conversatia de mai devreme participand si eu cu cateva idei.



Josh aparu la usa pe la ora 6 dupa-masa fiind foarte euphoric. L-am condus la mine in camera imediat ce i-a salutat pe mama sip e tata care au fost foarte curiosi de ce este Josh asa de bine dispus.

-Doar un weekend perfect.

-Am inteles. A spus mama zambind si am stiut ca nu a inteles deloc si ca ma va intreba imediat ce pleaca Josh despre ce era vorba.

Ajunsi in camera Josh s-a trantit pe canapea si a inceput sa-mi povesteasca chestii inutile despre el si Nelly care nu ma interesau deloc si care ma faceau sa vreau sa ma arunc pe geam.

L-am ascultat stand pe pat si completand tema la algebra pe care mi-a fost prea lene s-o termin fara sa-l intrerup. Cand a terminat de exagerat, cam dupa 20 de minute, am pus intrebarea ce m-a stresat cateva zile.

-Bine, bine. Foarte interesant. Dar ai aflat cand ii este ziua?

-Ziua cui? Intreba Josh confuz.

-A ei…

-Aaaaa. Da, da. In….hmm…3 decembrie parca.

-3? Suntem in 29 noiembrie. Trebuie sa-i cumpar un cadou cat mai repede fara sa afle ea.

-Da, 3. A confirmat Josh.

-Mersi mult.

-N-ai pentru ce. Eu ma car. Am de facut teme. Ne vedem maine dimineata. A spus Josh in timp ce s-a ridicat de pe canapea.

-Bine. Pe dimineata.

L-am condus pana la usa apoi m-am dus in sufragerie unde mama rasfoia o revista si tata era afundat in internet.

Am stiut ca mama era curioasa in legatura cu Josh asa ca m-am asezat langa ea si i-am povestit amuzat excursia lui cu Nelly. Mama radea cu pofta stiind ce fel de copil este Josh. Chiar si tata a schitat un mic zambet fiind distras o clipa de la cautarea lui frenetic pe google.



Se apropia ora 10, iar eu nu mai aveam rabdare. Asteptam sa vina Jordin. Asteptam sa-I vad zambetul cald si timid si sa-I sarut buzele reci din cauza frigului de afara. Devin sentimentalist si ma inerveaza. Nu conteaza.

Stand asa singur mi-a venit o idée in legatura cu cadoul lui Jordin, dar am de ales intre un hanorac nou si mai viu colorat sau un iPod. As opta mai degraba pentru hanorac, dar ma atrage mai are iPod-ul. Sau poate amandoua. Nu stiu. Ma mai gandesc. Un hanorac e mai greu de gasit. Marimea o pot ghici, dar daca nu gasesc ceva potrivit? Cu un iPod e mai simplu. Sunt o gramada de magazine specializate in orasul acesta imens. Singur gasesc unul in 10 minute.

Dar tot ma tenteaza un hanorac. Unul mai viu colorat. Un roz inchis ar merge cu pielea alba si transparent a lui Jordin.