Capitolul 20 Partea 1

Capitolul 20


Jordin povesteste:

De dimineata m-am trezit cu o durere de cap chiar daca am dormit foarte bine. Este data de 3 decembrie. Ziua mea de nastere. Fac oficial 17 ani. Dar nu ma simt bine deloc. Nu am chef sa vina Nelly cu o gramada de haine nefolositoare, iar Taylor si tata sa-mi spuna “La multi ani” si sa ma sarute pe frunte. Nu vreau sa inaintez in varsta. Vreau sa ramana totul asa cum este acum. Dar nu se poate. Sper sa nu afle toata scoala ca e ziua mea. Nelly a promis.

Jason si-a luat mana de pe talia mea pentru a opri ceasul. Sper ca nu stie. Nu are de unde. A aprins becul si m-am privit o secunda foarte lunga apoi mi-a dat o suvita de par de pe gat si m-a sarutat tadru. Mi-a facut sangele sa-mi circule cu viteza prin vene si artere, iar fata mea ardea de placere. A fost un moment scurt, dar placut. Foarte placut.

M-am dat jos din pat si m-am indreptat spre baie. Dupa ce am inchis usa m-am privit atenta in oglinda si mi-am zis: “De ce naiba ma place? Nu sunt doar o fata cu probleme.” M-am spalat pe fata si pe dinti si mi-am netezit parul. Arata oribil oricum.

Am iesit din baie cu un fel de grimasa pe fata pentru ca atunci cand mi-a zarit fata, Jason si-a preschimbat surasul intr-o linie aspra. Am ridicat mana si am dat la o parte aerul in semn de “nu am nimic” si am scotocit prin ruxac dupa cutia lui de prajituri. Mi-am luat hanoracul si mi-am luat ghiozdanul de pe jos apoi m-am dus langa noptiera si am asezat cu grija cutia de prajituri. Toate astea sub privirea lui Jason. Inainte sa iau mana de pe prajituri m-a sarutat si mi-a soptit la ureche “La multi ani!”.

Am incremenit. De unde stia? Doamne. Mai mult ca sigur de la Josh. Rahat. Scuze.

Mi-a zambit si mi-a dat drumul la mana. M-am impleticit confuza pana la fereastra si inainte sa ies am aruncat o ultima privire. Jason era preocupat cu cutia cu prajituri.



Aerul de decembrie imi patrunse pana in maduva oaselor. Era rece si cerul era intunecat. Tipic zilei mele de nastere.

Am intrat in bucatarie si mi-am aruncat ruxacul pe jos langa dulap. Am aprins becul si m-am dus sa-mi schimb blugii. Nelly dormea linistita fara sa fi sesizat ca am fost plecata. Nimeni nu era treaz. Doar eu.

Am scos cu grija din sertar unica pereche de blugi gri si m-am inchis in baie cu ei. I-am privit ciudat si i-am imbracat aruncad perechea neagra in cosul cu rufe pentru spalat. M-am pieptanat si mi-am legat parul cu o funda cu buline dintre cele ale lui Nelly. Aratam ciudat….de bine. In loc de hanoracul negru plictisitor am luat un pulover negru mai larg si mi-am scos din dulap geaca de piele neagra pe care nu am mai purtat-o de un car de ani. O port doar cand am ceva mai special planuit. Azi vreau sa ma simt bine. Doar e ziua mea, nu?

Incet, incet se trezi si lumea. Intai a venit tata care m-a gasit in bucatarie si care m-a sarutat pe frunte spunandu-mi urarea de rigoare. Taylor a venit catre mine cu un zambet urias pe fata si m-a imbratisat lasandu-ma fara aer apoi a tipat de bucurie un “La multi ani!” chinuit de niste lacrimi. Nelly m-a privit analizandu-ma si m-a imbratisat zambind urandu-mi toate cele bune. Le-am multumit si am varsat o lacrima in semn de recunostinta. Imi iubeam familia ciudat de fericita.



Inainte sa pornim spre scoala mi s-a dat cadoul. Un telefon negru lucios cu touch screen. Dupa ce am deschis cutia era sa pic din picioare. Din intamplare am vazut intr-o zi reclama cu acel nou model de telefon si am spus ca ar fi frumos sa am si eu unul. Si uite ca am. E grozav. I-am imbratisat pe toti si am zbughit-o pe usa afara dupa Nelly.

In masina Nelly mi-a spus ca a fost ideea ei si ca nu mi-a cumparat nici o haina. Asa ca sa stau linistita. Am zambit si i-am multumit. Nu a trecut mult pana mi-a laudat tinuta:

-Iti sta asa bine. Nu inteleg de ce nu umbli mai des imbracata asa.

-Nici eu. Dar multumesc.

-Aia e funda mea?

Am ras si i-am comfirmat.



La scoala nimeni nu stia. Si era perfect. Nu-mi lipsea o gramada de lume care sa tipe dupa mine “La multi ani!”. Am traversat parcarea imediat ce i-am zambit usor lui Jason si i-am aruncat o privire uracioasa si haioasa lui Josh care a ridicat mainile in semn de “nu stiu despre ce vorbesti”, dar stia foarte bine.

Orele au trecut repede si nu multa lume a trecut pe langa mine fara sa-mi laude tinuta. Incepe-am sa ma simt mult mai bine fara hanorac. Mi-am placea sa scap de el.

La pranz mi-am mancat prajiturile povestind din cand in cand cu Stephanie sau cu Joanne. Ziua a trecut repede si placut fara incidente. O zi silentioasa de nastere.



Acasa mi-am petrecut restul zilei cu familia. Am jucat monopoly si am mancat tort. Da, Taylor a facut un tort mic de ciocolata cu capsuni cat eu am fost plecata. A fost delicios. Am ras si am testat noul meu telefon. O zi grozava. Insa eu asteptam cu nerabdare sa se faca ora 10 sa pot sa ma strecor in camera lui Jason. Inca putin.

Pe la ora 6 am fost anuntata ca voi fi scoasa la cina in oras si ca ar trebui sa ma pregatesc. Le-am zis ca nu e nevoie, dar ei au insistat si fiind 3 am acceptat.

Mi-am luat blugii si puloverul, iar Nelly mi-a facut din nou buclele acelea superbe. Ne-am dus cu masina lui tata pentru ca era mai sobra si mai spatioasa decat cea a lui Nelly sau a lui Taylor.

Am cinat la un restaurant cu un nume greu de pronuntat si foarte rafinat. Toti clientii erau oameni bine imbracati si cu nasul pe sus, dar nu m-a deranjat.

Cum spune-am. O zi de nastere perfecta pentru o persoana retrasa ca si mine.

Insa eu tot mai vreau sa ma aflu in camera lui Jason.