A ramas socata cand i-am soptit la ureche acele 3 cuvinte necrutatoare, uneori. Dar si-a revenit repede si a zambit politicoasa apoi a mers impleticit pana la geam si a disparut in aerul rece si umed de afara. Dupa ce a plecat am mai stat putin sa ma joc cu cutia de prajituri apoi am scos din dulap cutia neagra de dimensiuni reduse si legata cu o funda mare roz cu buline albe. Am privit-o incercand sa-mi imaginez reactia lui Jordin atunci cand o va deschide. Am pus-o inapoi in dulap si am inchis dulapul cu un zambet de “abia astept”.Ajuns la Josh i-am multumit pentru informatia pretioasa si i-am promis, in gluma, ca daca Jordin vrea sa-l omoare am sa-I tin spatele. Am ras amandoi si am intrat in parcarea scolii. Imediat dupa noi au ajuns is fetele, iar cand Jordin a coborat din masina am observat imediat noua ei tinuta. Ii statea foarte bine si nu putea-am sa-mi dezlipesc ochii de la ea. I-am zambit si ea mi-a zambit inapoi apoi i-a aruncat o privire uracioasa lui Josh si a zambit, iar Josh a facut gestul de “Nu stiu despre ce vorbesti”.
Imediat ce a plecat Josh mi-a reprosat in gluma:
-Daca sarea pe mine? Ce faceai?
-As fi ras apoi te-as fi ajutat.
-Multumesc. A spus razand.
Orele au trecut repede, iar in fiecare pauza asteptam cu nerabdare sa trec pe langa Jordin s-o mai vad inca o data. De fiecare data se ferea de altii, ca de obicei, dar se simtea bine fara acel hanorac negru. Si totusi, abia astept sa-I dau cadoul deseara. Sa-I vad reactia cand il deschide si-l imbraca. Gata. Visez prea mult. Deja Josh se joaca cu mainile prin fata mea si incepe sa ma enerveze.
-Termina sau te pocnesc. Am spus nervos.
-Da, bine. Am inteles. A spus el bagandu-si mana in buzunar.
Ma aflam in cantina scolii si priveam in gol. Simt ca o iau razna uneori. Noroc cu Josh care ma mai readuce la viata.
Mi-am petrecut pauza de masa povestind tampenii cu Josh, care s-a dezlipit juma’ de ora de Nelly (obsedat), si mancand prajiturile facute de Jordin. Am observat cum se uita Josh la cutia aceea, intr-un fel in care ar vrea sa zica: “Nu-mi vine sa cred ca doarme cu tine”, dar nu-I dau atentie.
-Sti ce nu inteleg eu? A intrebat Josh.
-Ce?
-De ce nu-I spui pur si simplu ca o placi?
-Sa-I zic ce?
Acele cuvinte mi-au rascolit gandurile si m-au facut sa ma gandesc pana la sfarsitul zilei daca chiar o plac sau nu pe Jordin, insa n-am ajuns, inca, la nici o concluzie. Desi imi doresc din tot sufletul sa aflu daca chiar o plac sau nu.
In timp ce conduceam spre casa ma tot gandeam la ce mi-a spus Josh si tocmai la ultima curba am franat brusc si am tras pe dreapta. In mintea mea se invarteau sute de imagini cu Jordin stand in camera mea si citind sau trezindu-se dimineata cu parul incalcit. Mi-am dat seama ca defapt eu nu o plac. Chiar deloc. Eu o iubesc. O iubesc.
Am stat asa cateva minute pana cand masina lui Nelly trecu in viteza pe langa mine si claxonand smulgandu-ma din gandurile in care eram cufundat.
Acasa n-am facut mai nimic doar am rasfoit cele 5 caiete de schite dintre care una fiind plina cu desene cu Jordin. Am luat acel caiet si am privit fiecare desen atent gandindu-ma la ea si la faptul ca o iubesc. Este un concept nou pentru mine, dar sper sa ma descurc. Am scris apoi un text scurt pe prima pagina si l-am pus in cutie impreuna cu cadoul.
Restul caietelor erau pline de desene cu mama si cu tata, dar aveam si desene cu Joe si Hayley. Am rasfoit acele caiete timp de 2 ore privind atent fiecare desen amintindu-mi de clipele petrecute cu parintii mei, ce mi-a mai ramas din putinele amintiri cu ei, si de clipele petrecute cu Joe si Hayley. Am facut o comparatie rapida si am ajuns la concluzia ca Joe si Hayley au reusit sa ma creasca cu aceeasi dragoste ca a parintilor naturali, iar pentru asta le sunt foarte recunoscator.
Dupa atatea amintiri mi s-a facut foame asa ca m-am dus intr-o expeditie pana la bucatarie sa vad ce a facut mama de mancare.
-Hey. Nu-mi spune ca ti-e foame. A glumit mama.
-Ba da.
-Stai jos. Iti aduc eu ceva de mancare.
-Ok. Am spus in timp ce ma asezam la masa.
-Ce ai mai facut astazi? A intrebat ea in timp ce mi-a pus o farfurie plina cu supa in fata.
-Nu prea multe. Ore si plictiseala cu Josh.-Aha. Si n-ai mai iesit cu fata aia?
Era sa ma inec.
-Care fata?
-Aia cu care ai iesit saptamana trecuta.
Se refera sigur la Jordin.
-Intr-un fel da.
-Eu ce sa inteleg.
-Long story mama.
-Cred ca pot sa tin pasul. A spus ea razand, dar eu oricum nu-I zic nimic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu