sâmbătă, 6 februarie 2010

Capitolul 16 Partea 2

Jason povesteste:




Cand am deschis ochii mi-am dat seama ca am toata fata ingropata in parul lui Jordin. Eram imbratisati. Nu-mi amintesc s-o fi luat in brate azi noapte. Nu-mi amintesc decat visele apoi o mana si o voce calda m-au linistit. Am nevoie de explicatii.

Am oprit ceasul apoi m-am dezlipit de ea si am privit-o curios si confuz. Ea nu a ezitat sa-mi explice ce s-a petrecut aseara si am vazut in ochii ei ca era fericita. Ma bucur mult ca am facut-o fericita chiar daca in mod indirect.

A intrat in baie vesela si a iesit dupa 10 minute grabita, ca intotdeauna. Si-a luat hanoracul, iar apoi a scos cutia neagra de prajituri din ghiozdan si mi-a pus-o pe noptiera. Dupa o secunda i-am simtit buzele moi si calde lipindu-se de ale mele brusc. Acum cu siguranta am sa-I dau si ei raceala, dar daca tot a inceput sa nu stric momentul. Am prins-o de mijloc si am tras-o inspre mine. Ea si-a incalcit degetele firave in parul meu ravasit. Am simtit cum trupul ei se lipeste de al meu. Momentul magic nu a durat decat cateva secunde deoarece Jordin s-a dezlipit de mine cu viteza luminii si a fugit spre geam zambindu-mi peste umar.

Este foarte greu sa ti pasul cu emotiile lui Jordin. Trece de la una la alta intr-o clipire.



Dupa ce a plecat am stat cateva minute si m-am gandit la cat de frumos a avut grija aseara de mine si am putut sa gust din mancarea ce o gateste ea pentru prima oara chiar daca n-am simtit aproape nimic sunt sigur ca a fost delicios. M-am uitat dupa farfurie pe birou si am constatat ca disparuse. Probabil o luase Jordin. Este minunata si deosebita. Unica. Nu as putea s-o compar cu nici o alta fata din scoala si nici din lume.



M-am imbracat si am iesit in bucatarie unde tata se pregatea sa plece.

-Cum te simti? A intrebat referindu-se la raceala mea.

-Mult mai bine. Am mormait eu.

-Eu trebuie sa fug, dar ti-am lasat pe dulap antibioticele pe ziua de azi si sper sa-ti mai revii un pic. Ar fi o idee buna daca nu ai merge azi la scoala.

In oricare alta zi de dinainte s-o cunosc pe Jordin mi-ar fi suras ideea, insa azi am nevoie s-o vad din nou cum se plictiseste la pranz si cum stramba din nas cand apare Chester.

-Ma simt in stare sa merg.

-Bine, dar daca situatia se inrautateste atunci intoarcete acasa.

-Bine. Am aprobat din cap.



Dupa ce a plecat tata mi-am facut o cafea si am stat uitandu-ma pe pereti pana ce am baut-o gandindu-ma numai la Jordin. Nu eram in stare sa ma gandesc la altceva decat la Jordin. Fata mea.

Am plecat dupa Josh si l-am gasit asteptandu-ma pe trotuar vesel ca intotdeauna. Dupa ce a urcat in masina a evitat sa vorbeasca despre Nelly si m-a intrebat despre Jordin.

-Ce-I cu ea? Am intrebat prefacandu-ma confuz.

-Ce a-ti facut aseara?

-Am dormit. Ce credeai ca am facut? Am intrebat putin iritat.

Chiar nu am chef sa-mi strice Josh cheful azi asa ca n-am sa-I povestesc despre seara trecuta.

-Dar esti bocna de racit.

-Si ce? Nu trebuie sa-I suflu in fata ci doar s-o tin de mana.

-Aha. Ok. A spus incercand sa proceseze informatia.

-Dar tu? Cum merge cu Nelly?

-Foarte bine. Cui nu-I place sa o aiba in preajma? A intrebat visand.

-Mie. Am raspuns ironic.

-Ha ha. Si-a dat ochii peste cap.



La scoala am avut ora de biologie asa ca am putut sa schimb doua vrobe cu Jordin care incepea sa arate “racita” si stranuta rar intr-un servetel pe care nu-l lasa din mana.

Am avut de disecat o broasca si chicoteam de fiecare data cand Jordin stramba din nas. Atingea broasca cu scarba si acest lucru mi-a alimentat amuzamentul.



La cantina aceeasi rutina zilnica exceptand faptul ca Josh statea din nou cu mine sub forma ca este vineri si nu ne vom intalni pana luni. N-am prea discutat nimic cu el, dar atunci cand mi-am scos cutia cu prajituri din ghiozdan a fost foarte tentat sa guste una de parca n-ar fi mancat destule de la Nelly.

I-am intins cutia si el a facut ochii mari. Probabil nu-I venea sa creada cum de imi impart prajiturile cu el, eu care nu impart aproape nimic cu nimeni. A luat una si a muscat putin din ea apoi mi-a spus:

-Ale tale sunt mai bune decat ale lui Nelly.

-Poate.

-Ciudat.

-Tie toate ti se par ciudate. Inclusiv eu. Am spus sarcastic.

-Mda.



Am aruncat o privire la masa lui Jordin si am privit-o in timp ce citea din aceeasi carte veche mancandu-si prajiturile radiind. E clar. Trebuie sa-I cumpar niste carti noi si un hanorac mai viu colorat…si un iPod. Sunt tentat s-o scot in weekend in oras, dar nu prea stiu cum va reactiona, iar hanoracul si iPod-ul le va primi de ziua ei, daca voi afla in ce zi s-a nascut. Daca il pun pe Josh sa afle voi afla mai repede decat daca as intreba-o. Imi va lua mai mult timp sa-mi fac…curaj s-o intreb.

Ma intreb ce va zice cand, in noaptea asta, o voi anunta ca maine o scot in oras. Abia astept sa-I vad reactia.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu