sâmbătă, 6 februarie 2010

Capitolul 16 Partea 1

Capitolul 16


Jordin povesteste:



Se facuse deja ora 9, iar eu inca n-am ales reteta de prajituri pe care o s-o pun in aplicare. Dupa 15 minute m-am hotarat asupra unei retete simple cu glazura de ciocolata si crema de budinca de capsuni. Repede si usor.

Nelly se pregatea sa plece verificand daca tata si Taylor nu o vad. Erau bine mersi in camera lor jucand carti si razand copios. Nici nu cred ca le trece macar prin minte ca nici una dintre noi nu doarme acasa.

-Pleci? Am intrebat-o pe Nelly care se incalta grabita.

-Aha.

A dat sa intre in camera noastra insa s-a intors si s-a apropiat de mine. M-a imbratisat cu caldura si mi-a soptit:

-Mersi mult ca imi ti spatele. Esti o sora adevarata si foarte speciala.

Am zambit si i-am raspuns sincer:

-Nu ai de ce. Doar esti sora mea.



A plecat repede, iar eu i-am luminat drumul cu aceeasi lanterna pe care o folosesc noapte de noapte. In momentul in care a disparut cu masina ei pompoasa am fugit in bucatarie si am impachetat prajiturile pentru fiecare in parte. Cutia lui Jason mi-am pus-o in ghiozdan si mi-am luat hanoracul.

Am iesit in aerul rece, aproape inghetat, si m-am indreptat spre camera lui Jason. Geamul a fost lasat intre-deschis pentru ca sa pot intra. Am sarit in camera si l-am cautat pe Jason cu privirea. L-am zarit stand pe canapea infofolit intr-o patura stranutand des intr-un servetel. Ochii ii curgeau si isi tragea nasul dupa fiecare stranut. Era rosu ca focul la fata, probabil avea febra.

M-am apropiat incet de el, dar el mi-a facut semn sa raman pe loc.

-Nu te abrobia. O sa iei ji tu raceala. A mormait incheind cu un stranut.

M-am oprit in mijlocul camerei si l-am privit. Simteam o nevoie disperata sa-l ingrijesc asa ca mi-am pus ghiozdanul langa canapea si am disparut din nou pe geam.



M-am dus in bucatarie unde i-am infierbantat bine un bol mare cu supa ce am facut-o la pranz si i-am dus-o in camera. I-am pus-o pe birou si i-am lasat lingura langa bol. Jason se uita surprins la mine si in acelasi timp confuz. De mult tot vroiam sa-I aduc si lui cate cea din ce gatesc eu, insa nu am avut niciodata un motiv anume.

S-a ridicat lenes de pe canapea si s-a asezat pe scaunul de la birou. A luat lingura si a amestecat in supa sa mai dea aburii la o parte. A gustat supa si apoi s-a uitat la mine:

-Banuiesc ca ai facut o suba foarde buna, insa nu prea simt nimic din cauza racelii.

M-a facut sa rad. Era ca un copil mic si rasfatat. Nici unul dintre noi nu a mai fost rasfatat de ceva timp asa ca era o placere pentru mine sa am grija de el.

A mancat supa pe nerasuflate, la propriu, si apoi mi-a multumit:

-Bultumesc bult.

I-am zambit in semn de recunostinta apoi l-am privit cum se intinde in pat stranutand si tusind.

-Nu cred ca butem dormi in seara asta.

Am aprobat din cap si i-am spus:

-Nu conteaza. Putem recupera.



L-am lasat sa se odihneasca in timp ce eu mi-am continuat cartea din bibleoteca. Dupa cateva minute Jason adormi si am stiut ca va visa din nou, insa m-am pregatit sufleteste sa-l linistesc atunci cand va incepe.

Ma plictiseam singura asa ca i-am luat caietul terminat de schite si m-am asezat cu el pe canapea. L-am deschis cu grija si m-am uitat la fiecare pagina in parte. Pe fiecare pagina eram eu in diferite nopti pe care le-am petrecut cu Jason. De la desnele facute in parc pana la ultimul desen care ne infatisa pe mine si pe Jason sarutandu-ne in cantina.

Am inceput sa plang, dar nu cu lacrimi triste ci cu lacrimi de bucurie si mandrie. Jason ma placea in felul lui chiar daca nu-mi arata acest lucru. Desenele spun totul.



Imediat ce m-am calmat m-am ridicat sa-I pun caietul inapoi pe raft, insa n-am apucat sa-l asez cum trebuie ca deja Jason se zvarcolea in pat. Acesta a fost semnul care mi-a atras atentia ca visele au inceput.

M-am asezat langa el si i-am cuprins cu o mana umerii, iar cu cealalta ii fastaceam parul in timp ce fredonam un cantec pe care mama obisnuia sa mi-l cante in fiecare noapte pana ce am implinit 10 ani. Incetul cu incetul nu se mai zvarcolii si dupa cateva minute in care s-a calmat de tot mi-a cuprins mijlocul si spatele strangandu-ma mai apoi la pieptul lui.

Am adormit in bratele lui inca fastacindu-I parul si fredonandu-I cantecul, iar el dormea linistit cu fata ingropata in parul meu.


Ceasul suna, ca de obicei, la 5 dimineata si ne anunta ca trebuie sa ne trezim. Cand mi-am deschis ochii eram inca imbratisati pana cand Jason se intinse sa opreasca ceasul. Mi-am scos cu grija mana din parul lui, iar el s-a indepartat usor. Ma privea confuz asa ca l-am lamurit:

-Aseara ai adormit si ai inceput sa visezi asa ca m-am pus langa tine sa te linistesc…iar tu m-ai luat in brate ca pe un ursulet. Ai fost foarte simpatic.

A zambit putin rusinat si mi-a multumit. Am aprobat din cap si m-am dus la baie.

Acolo m-am sprijinit de chiuveta si m-am privit in oglinda. Parul imi era ravasit datorita faptului ca Jason a dormit cu fata in el, iar ochii imi zambeau multumiti. Eram fericita ca am putut sa-I alung visele. M-am spalat repede pe dinti si am iesit din baie. Mi-am luat hanoracul si i-am pus prajiturile pe noptiera apoi l-am sarutat spontan pe buze, dar fara sa fi preconizat lucrul acesta.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu