vineri, 5 februarie 2010

Capitolul 15 Partea 2

Jason povesteste:




Dupa ce pleca Josh si dupa ce am ras bine cu Jordin isi lua din nou privirea serioasa si ma privea curioasa. Nu puteam face altceva decat sa-I raspund privirii:

-A venit dupa banii ce i-a lasat aici ca rezerva. Vad ca i-au prins bine.

Jordin aproba multumita din cap apoi intreba:

-Crezi ca ii va spune lui Nelly?

-Nu cred pentru ca el a venit dupa bani pentru a cumpara “masuri de protectie” (cu ghilimelele de rigoare) pentru ca se va culca, din nou, cu ea in seara asta.

Jordin procesa informatia apoi spuse:

-Oare de ce nu mi-a spus si mie Nelly ca s-a culcat deja cu Josh?

-Nu stiu, dar cred ca nu vroia ca tu sa sti de ce pleaca noaptea de acasa.

-Totusi eu o acopar, dar daca ma gandesc mai bine nici ea nu stie de noi. Suntem chit. Spuse zambind.



Ne-am intins in pat apoi am stins lumina. I-am cautat, ca de obicei, mana prin intuneric si imediat ce am gasit-o m-am pregatit sa adorm. Jordin incepu sa fredoneze usor melodia noua de pe iPod, iar eu ma pierdeam incet, incet in lumea linistitoare a somnului fara vise. Nu stiu sigur cand am adormit, dar stiu ca Jordin inca fredona acea melodie si se juca cu degetele mele.



Se facu repede ora 5, iar atunci cand ceasul acela enervant ma trezi l-am injurat in gand pe Josh ca a aparut aseara si ne-a furat o jumatate pretioasa de ora de somn fara vise. Jordin nu vroia sa se trezeasca. Stiu asta pentru ca nu-mi dadu drumul la mana nici dupa ce am aprins lumina si m-am ridicat in capul oaselor. S-a fastacit acoperindu-si ochii cedand intr-un final si ridicandu-se si ea fara sa-mi dea drumul la mana. Parul ei era total ravasit, iar ochii ei verzi lucitori ma priveau adormita.

S-a ridicat din pat si s-a dus la baie in timp ce eu am ramas in pat reflectand la noaptea trecuta. Am stat asa in cele 10 minute in care ea statu in baie. Iesi de acolo cu parul netezit putin si cu fata inca adormita. Isi lua hanoracul de pe canapea, iar dupa ce-l imbraca scoase din ghiozdan cutia mea cu prajituri si o aseza pe noptiera. Imi zambi si ma saruta usor pe obrazul stang si se indrepta inca zambind spre fereastra.

Iesi repede, iar eu am ramas singur in camera numarand deja orele in care ne vom reintalni in aceasta camera.



M-am imbracat si am iesit in bucatarie unde tata isi bea cafeaua uitandu-se la stirile de la ora 6 dimineata.

-Buna dimineata! Ma saluta el dupa ce m-am asezat la masa.

-Buna! Mai este cafea? Am mormait eu.

-Sigur. Spuse aratand cu cana restul cafelei inca fierbinti ce statea pe dulap in cafetiera.

Am iesit impreuna din casa, dar eu am plecat cu masina mea, iar el cu a lui. Am plecat inspre casa lui Josh. Ajuns acolo l-am gasit asteptandu-ma vesel pe trotuar. E clar. Nu i-a spus nimic lui Nelly. E prea vesel. A urcat si imediat ce am luat-o din loc a inceput sa imi povesteasca despre cat de grozava este Nelly in toate.

-Poti sa taci 2 secunde? L-am intrebat mai dur decat am vrut.

Zambetul lui a pierit, iar eu am inceput sa ma scuz:

-Nu am vrut sa sune chiar asa, dar te rog sa nu ne purtam ca si cum nimic nu s-a intamplat aseara.

-Biinee. A spus el fara sa stie ce anume sa spuna.

-Eu si Jordin. Nu este ceace pare. Doar…dormim. Nu ma culc cu ea. Daca dorm cu ea nu am vise. Este biletul meu antioboseala. Si te rugam amandoi sa nu-I spui nimic lui Nelly.

M-am uitat la el, iar el inca procesa informatia.

-Nu trebuie sa stie nimeni in special Nelly. Am spus mai clar ca sa priceapa mai bine.

-Promit. Dar daca “relatia” avanseaza vreau sa stiu.

-De ce? L-am intrebat curios.

-Pentru ca sunt curios.

Am ras si i-am spus, fara sa-I promit, ca am sa-l tin la curent.



La scoala nu a fost mare lucru. Aceleasi ore plictisitoare, acelasi Josh care se linge in parcare cu Nelly, aceeasi Jordin retrasa si acelasi Chester enervant din cantina.

Mi-am mancat prajiturile stand singur la masa deoarece Josh a stat din nou cu Nelly. Din cand in cand mai aruncam o privire la ce facea Jordin. Statea, ca de obicei, mancandu-si prajiturile si citind aceeasi carte veche strambandu-se de fiecare data cand o deranja Chester.

Totul devenea o rutina. Un program bine delimitat si finalizat in fiecare zi. Nu ieseam din tipare si nici nu exageram. O rutina.



Dupa ce l-am dus pe Josh acasa m-am dus sa platesc factura aceea stupida. Am stat la rand 15 minute, iar cand am ajuns la casa o femeie mignona si roscata mi-a spus printre mestecaturile gumei roz ca am depasit termenul cu 2 zile si ca va trebui sa platesc 10 dolari in plus. Si cu si fara acei 10 dolari am sa platesc factura aceea si am sa plec acasa sa o astept pe Jordin.


In drum spre casa am inceput sa stranut serios si simteam cum un val de raceala pune stapanire pe plamanii mei si pe sinusuri. Asta-mi mai lipsea. Nu cred ca pot sa ma apropii de Jordin daca racesc. Nu ar fi deloc igienic sa-I dau si ei raceala mea.

Voi trece pe la tata sa-mi dea niste antibiotice.



Trebuie s-o anunt cumva si pe Jordin, dar nu prea am cum asa ca voi astepta pana deseara si voi vedea cum ma voi simtii in continuare.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu